Colposcopia si Videocolposcopia:

Colposcopia este o metodă de inspecţie a colului uterin cu ajutorul unui microscop stereoscopic binocular cu lumină puternic focalizată numit colposcop. Inspecţia colposcopică poate fi extinsă asupra vulvei şi vaginului, care prezintă uneori procese patologice izolate sau asociate celor cervicale.

Este o metodă de diagnostic folosită pentru evaluarea şi diagnosticarea neoplaziei cervicale intraepiteliale şi a cancerului invaziv preclinic.

Colposcopia este o procedură absolut nedureroasă şi poate fi efectuată în cursul unui consult ginecologic normal, pentru a evalua un test Babes-Papanicolau (PAP test) anormal, un test Bethesda anormal sau pentru a examina formatiuni de la nivelul vaginului sau perineului; de cele mai multe ori nu necesită pregătire prealabilă. Se recomanda ca pacienta sa nu fie in perioada menstruatiei.

Testul Babes-Papanicolau este un test bun de screening al cancerului de col uterin, dar nu poate aprecia cu acuratete extinderea bolii la nivelul colului. Este recomandabil ca leziunile de la nivelul colului uterin sa fie apreciate prin clasificarea Bethesda care si-a castigat suprematia asupra PAP testului.

Colposcopia este importanta pentru ca poate depista cancerul de col uterin in stadii precoce.

Cum se realizeaza colposcopia?

Pacienta va fi asezata in pozitie ginecologica. Pentru vizualizarea colului se foloseste un speculum care indeparteaza peretii vaginului. Se badijoneaza colul uterin cu acid acetic 3-5% (şi/sau Lugol) si apoi se face inspecţia colului uterin cu ajutorul colposcopului. Uneori este necesar chiuretajul cavitatii colului, pentru a evalua celulele de la acest nivel. Raclajul se realizeaza doar la nivelul colului si nu in interiorul uterului. Daca trebuie examinate si celulele din cavitatea uterina, medicul va solicita acordul pentru a se efectua un alt test numit biopsie endometriala. Chiuretajul cavitatii colului (chiuretajul endocervical) poate determina un usor disconfort local. Administrarea unor antalgice cu o ora inaintea manevrei previne simptomatologia dureroasa. Chiuretajul endocervical dureaza 10-15 secunde. Medicul va recolta mici fragmente de tesut. In general biopsiile nu sunt dureroase si uneori medicul poate pulveriza o substanta anestezica local.

Ce se intampla dupa procedura?

Recomandările terapeutice se pun în baza aspectelor colposcopice:

(1) Leziunile de grad redus pot fi tratate chirurgical sau urmărite conservator. Se poate produce regresia acestor leziuni în până la 60% cazuri, dar 15% progresează spre o anomalie cu grad înalt.

(2) Distrucţia sau excizia zonei de transformare până la o adâncime de 7 mm poate fi efectuată în cazul vizualizării unei leziuni de grad redus sau înalt prin diatermie, crioterapie sau vaporizare laser.

(3) Conizaţia la rece este procedura standard deoarece se obţine un produs patologic cu margini curate; se recomandă atunci cand se observa aspecte patologice mai severe (leziuni de grad înalt care nu se corelează cu aspectele identificate colposcopic, anomalii celulare glandulare premaligne sau maligne etc).

In toate cazurile este foarte important de urmat recomandarile medicului pentru a preveni agravarea bolii sau dezvoltarea unui cancer.

Rata vindecărilor după o singura procedura terapeutica variază între 85-95%. Tratamentul repetat al leziunilor persistente evaluate adecvat are o rată a vindecărilor de 95%.

MONITORIZAREA DUPĂ TRATAMENT. Riscul leziunilor premaligne persistente sau recurente este de 5-15%. Dintre aceste leziuni, 85% sunt detectate în primii 2 ani de la tratamentul iniţial.

Urmărirea pacientei tratate trebuie să includă:

(1) Evaluare citologică la fiecare 3 luni în primul an după tratament

(2) Evaluare colposcopică în cazul anomaliilor celulare persistente sau recurente

(3) Histerectomie pentru pacientele cu leziuni severe persistente.

Ce trebuie sa faca pacienta dupa colposcopie?

Daca apar dureri se pot administra antalgice si antiinflamatorii (comprimate sau supozitoare). Pentru a preveni patarea lenjeriei se pot folosi absorbante timp de cateva zile. Nu trebuie introdus nimic in vagin timp de 1-2 saptamani. Trebuie anuntat medicul daca apar sangerari abundente, febra sau scurgeri vaginale urat mirositoare. De obicei nu este necesar concediu medical.

Care sunt beneficiile acestei proceduri?

Colposcopia permite medicului un diagnostic mai precis al afectarii vaginului sau colului. Daca se depisteaza precoce o stare precanceroasa exista sanse mari de vindecare.

Examenul colposcopic stabileşte localizarea şi extensia ariilor de transformare atipică.

Prin colposcopie, se reuşeşte prelevarea de material pentru citologie/biopsie din zonele cele mai suspecte.

Colposcopia poate urmări eficient procesul de cicatrizare consecutiv unor măsuri terapeutice ca distrucţia tisulară prin electrocoagulare, criocoagulare şi laser sau a unor intervenţii chirurgicale ca amputaţia sau conizaţia.

Este, de asemenea, o metodă de depistare a recidivelor postoperatorii ale carcinoamelor cervicale la nivelul bontului vaginal.

Care sunt riscurile asociate acestei manevre?

Complicaţiile ca urmare a procedurilor colposcopice sunt extrem de rare. Ocazional, pot interveni probleme atunci când colposcopia s-a realizat la o femeie gravida sau atunci când a fost completată de proceduri excizionale largi. Hemoragia este usor de controlat prin aplicarea locala de hemostatice. Infecţia zonei biopsiate este şi ea extrem de rară.

De asemenea pot aparea dureri de intensitate moderata sau crampe. Colposcopia si biopsia sub colposcop a colului nu afecteaza viitoarele sarcini. Totusi este important de informat medicul daca pacienta este insarcinata sau chiar daca exista posibilitatea unei sarcini, informatie care va modifica modul in care se efectueaza colposcopia.